Lasă un comentariu

Manifestare a Fundaţiei „Callatis“ cu ocazia împlinirii a 133 de ani de la Unirea Dobrogei cu România

Fundaţia „Callatis“, în colaborare cu Universitatea „Ovidius“ şi Asociaţia Română de Istorie a Presei, alături de filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, au organizat vineri, 25 noiembrie, în sala de conferinţe a Sanatoriului Balnear Mangalia, o amplă manifestare dedicată atât împlinirii a 133 de ani de la Unirea Dobrogei cu România, cât şi amintirii scriitoarei Cella Serghi.

Printre invitaţii evenimentului s-au numărat prof. univ. dr. Ilie Rad, preşedintele ARIP, conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, Universitatea „Ovidius“, Emilia Dabu, membră a USR „Dobrogea“, alaturi de reprezentanti ai Asociatiei Parintilor si Asociatiei Elevilor din localitate. În deschidere, preşedintele fondator al Fundaţiei „Callatis“, Zanfir Iorguş, a reiterat un scurt istoric al Mangaliei, ca oraş al Dobrogei, din 1878 şi până astăzi. „După 1880 când s-a adoptat legea pentru organizarea Dobrogei, acestei zone i se prevedea o ameţitoare ascensiune, întreruptă brutal de cele două războaie mondiale. Încă dinainte de Primul Război Mondial, Mangalia era cunoscută prin turiştii săi intelectuali, care, cumpărându-şi terenuri, au pus bazele unui cartier de vile, situat în nord-estul oraşului, aproape de ţărmul mării. Între 1958-1960 se construiesc hotelurile de pe faleză, dar şi Sanatoriul Balnear, iar în anii ’60 încep să se ridice hotelurile din staţiuni. În 1963 se înfiinţează Şantierul Naval Mangalia, iar în 1974 începe construcţia celui de al doilea şantier naval, capabil să construiască nave de mare tonaj“.

A fost amintit, totodată, şi „plămânul economic“ al Mangaliei, Şantierul Naval Daewoo Mangalia, cea mai mare investiţie străină din zonă, al doilea şantier naval din Europa şi primul din zona Uniunii Europene ca şi capacitate de producţie.

Premiul Juran pentru excelenţa în administraţia publică

 Deputatul Iorguş şi-a reamintit, totodată, cu plăcere, de perioada în care, în calitate de primar, a putut să contribuie la o serie de evenimente unice în ţară, dar şi în Europa: prima emisiunea de obligaţiuni municipale de după cel de Al Doilea Război Mondial, ce au permis Mangaliei să îşi repare faleza şi să îşi construiască o sală de sport olimpică, primele proiecte de preaderare, care au adus Mangaliei 10 milioane de euro (investiţii canalizate pentru Portul Turistic Mangalia, Cordonul saturn-Venus şi reabilitarea Lacurilor de la Neptun), proiectele de reabilitare a şcolilor şi grădiniţelor, realizarea infrastructurii de apă şi canalizare etc. Primăria Mangalia a fost prima care a primit, pentru excelenţă, premiul Juran.

În privinţa vieţii culturale, au fost enumerate Gala Tănărului Actor, Festivalul Internaţional de Literatură (printre ai cărui invitaţi s-au numărat scriitori laureaţi ai Premiului Nobel), Festivalul „Callatis“, spectacole de muzică şi poezie, lansări de carte, vernisaje şi expoziţii de pictură etc. 

Cella Serghi, definitiv legată de amintirea Mangaliei

 Născută la Constanţa, Cella Serghi, a cărei amintire a fost comemorată în cadrul întâlnirii atât de prof. univ. dr. Ilie Rad, preşedintele ARIP, cât şi de către conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, şi-a petrecut o bună parte din viaţă la Mangalia, locul de baştină al bunicului ei. În lucrările sale Cella Serghi face referire la momentele petrecute la Mangalia: „Dobrogeancă de baştină, cele mai vechi amintiri sportive sunt, fireşte, legate de înot, de verile petrecute la Mangalia, de fetele Galaction, primele care înotau în stilul craul, făcând senzaţie. Acolo, la mare, mi-a zis George Vraca <<Scufiţa Albastră>>“.

În romanul său „Pânza de păianjen“, Cella Serghi îşi aminteşte de „restaurantul din faţa statuii, care se transformase într-un fel de cazino (…). Pe la cinci după amiaza, toată lumea se plimba pe dig, în sus şi în jos. Şi tot aşa, în dreapta, scăpărau ca licuricii luminile sanatoriuluide vară, mai în fund misteriosul Două Mai şi la stânga, monoton, farul de la Tuzla“.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: